Legea nr.303/2004privind statutul magistraţilor enumeră abaterile pentru care magistraţii răspund disciplinar.

Procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru abaterile prin care se aduce atingere prestigiului instituţiei.

Pentru săvârşirea de abateri, legea prevede aplicarea de sancţiuni disciplinare.

În cazul procurorilor acţiunea disciplinară se exercită de consiliile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii formată dintr-un membru al Secţiei pentru procurori şi 2 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.

Comisia de disciplină poate fi sesizată în legătură cu abaterile disciplinare ale procurorilor de orice persoană interesată sau se pot sesiza din oficiu.

În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se efectuează de inspectori din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.

Ascultarea şi verificarea apărărilor procurorului cercetat sunt obligatorii.

Rezultatul verificărilor prealabile se înaintează comisiei de disciplină în termen de 60 de zile de la înregistrarea sesizării la Consiliul Superior al Magistraturii.

Dacă consideră că sunt îndeplinite condiţiile legale, comisia de disciplină sesizează Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii pentru judecarea acţiunii disciplinare.

Hotărârile secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluţionat acţiunea disciplinară pot fi atacate cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare, la completul de 9 judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Hotărârea prin care se soluţionează recursul este irevocabilă.

În cazul excluderii din magistratură, hotărârea irevocabilă se transmite Preşedintelui României, în vederea emiteri decretului de eliberare din funcţie.

1.RĂSPUNDEREA CIVILA A PROCURORILOR

Legislaţia română reglementează expres un singur caz în care poate fi angajată răspunderea civilă a procurorului şi anume cel al reparării pagubei produse prin condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept. Conform art.538 Cod de procedură penală, orice persoană care a fost condamnată definitiv, indiferent dacă pedeapsa aplicată sau măsura educativă privativă de libertate a fost sau nu pusă în executare, are dreptul la repararea de către stat a pagubei suferite, în cazul în care, în urma rejudecării cauzei, după anularea sau desfiinţarea hotărârii de condamnare pentru un fapt nou sau recent descoperit care dovedeşte că s-a produs o eroare judiciară, s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul redeschiderii procesului penal cu privire la condamnatul judecat în lipsă, dacă după rejudecare s-a pronunţat o hotărâre definitivă de achitare. Are dreptul la repararea pagubei - în condițiile legii - şi persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate.

În cazul în care repararea pagubei a fost acordată potrivit legii, precum şi în situaţia în care statul român a fost condamnat de către o instanţă internaţională, statul are - potrivit art. 542 Cod de procedură penală - acţiune în regres pentru recuperarea sumei achitate împotriva persoanei care, cu rea-credinţă sau din culpă gravă, a provocat situaţia generatoare de daune sau împotriva instituţiei la care aceasta este asigurată pentru despăgubiri în caz de prejudicii provocate în exerciţiul profesiunii.

2. RĂSPUNDEREA PENALĂ A PROCURORILOR

Pentru a asigura independenţa şi imparţialitatea magistraţilor, legea a instituit măsuri de protecţie a acestora, inclusiv a magistraţilor procurori, împotriva antrenării lor abuzive în procese penale şi proceduri viciate de eventuale presiuni politice ori de altă natură.

De menţionat, în acest sens, că cea mai importantă măsură de protecţie o constituie stabilirea unei competenţe speciale de urmărire penală şi de judecare a infracţiunilor comise de procurori şi de judecători.

Conform art. 88/1 alin.(1) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Magistraţii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi, arestațipreventiv sau arestaţi la domiciliu fără încuviinţarea Consiliului Superior al Magistraturii.